am de ce…

17837051_1660475740630082_414048698_o

mă bucur că plouă

şi‑mi bate picătura pe obraz,

mă‑njunghie, când îmi trece prin vene

şi‑mi rămâne pe braţe ca un vals, trăit în avans în alte ere…

mă bucur că‑i toamnă,

mă plimbă frunza de stejar,

mă îmbracă culoarea cea nouă,

o port în suflet, o ating pentru că o am, şi‑mi plouă.

mă bucur că‑mi bate vântul printre gânduri,

dacă ochii îmi închid,

eu ştiu că el îmi mângâie fereastra sufletului meu timid.

mă bucur că văd, că simt,

că pot să îmi ating cu sufletul o floare,

mă bucur că pot să alerg spre iubirea mea cea mare.

mă bucur că‑mi eşti toamna ruginie, mie,

mă bucur că pot să simt făptura mea, cea vie,

mă bucur că pot să alerg pe norii vieţii din copilărie,

că pot să îmi aleg prietenii din emisfera reală,

mă bucur că am putut urma o şcoală,

mă bucur că‑mi pot dansa o seară liniştită alături de a mea fiică, iubită.

mă bucur că am putut vedea un curcubeu în noapte,

mă bucur, căci ştiu să mi le simt pe toate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s